Asociaţia ProVita filiala Gorj

http://www.youtube.com/watch?v=Lo6M4NddxeI&feature=share

www.culturavietii.ro

“Am învăţat că erai un fiu ca ceilalţi, doar cu probleme diferite.

Când ai spus „mama” am plâns de bucurie, chiar dacă aveai trei ani. Când, clătinându-te pe picioare, ai venit spre mine, am deschis braţele şi am fost fericită, chiar dacă aveai mai mult de patru ani. Şi m-ai învăţat răbdarea.

Când, în acea perioadă nimeni nu te voia, nici şcoala, nici societatea, am învăţat să fiu umilă, surâzătoare, gentilă, pentru că cineva îţi făcea o glumă. Şi m-ai învăţat umilinţa.

Când lumea începea să se intereseze de tine şi de cei ca tine, am început să lupt şi lupt încă, pentru ca tu să fii acceptat. Şi m-ai învăţat să lupt.

Când, în fine, alte mame visau pentru fiii lor primul loc la şcoală, în carieră, în societate, eu mă mulţumeam cu micile tale progrese. Şi m-ai învăţat să doresc pentru fiii mei fericirea, nu bogăţia şi succesul.

Şi când a venit mătuşa să locuiască aproape de noi, înăsprită de nenorocirile sale, cu un caracter imposibil şi insuportabil, singură, datorită golului creat de rude în jurul ei, şi incapabilă de a sta singură, încă o dată viaţa ta s-a demonstrat nu utilă, dar necesară: pentru douăzeci de ani tu i-ai ţinut companie, zi după zi, suportând firea sa despotică, uneori agresivitatea sa, voindu-i binele, îndulcind momentele sale triste, făcând-o să surâdă cu ieşirile tale paradoxale. Pentru douăzeci de ani ai dat un scop vieţii sale, un ritm zilelor sale, o motivaţie gesturilor sale.

Când ea a murit, te-am readus acasă la noi. Tatăl tău şi cu mine, cu maturitate, am cunoscut o sensibilitate nouă, o înţelegere cum niciodată nu a fost înainte: şi toţi am petrecut o ultimă vacanţă fericită, cea mai frumoasă din toată viaţa noastră. Apoi a venit boala şi moartea tatălui tău.

Când m-am întors disperată de la cimitir, te-am găsit din nou pe tine, acasă, tu care nu ştiai nimic, care înţelegeai puţin, dar care „simţeai”, datorită acelei misterioase sensibilităţi pe care o ai, că ceva teribil s-a întâmplat. Şi pentru tine am reînceput mai întâi să supravieţuiesc, apoi chiar şi câte puţin, să trăiesc: pentru tine am reînceput să lucrez, să lupt.

Tu eşti însoţitorul meu: dacă am încă o mângâiere, dacă am încă o îmbrăţişare, dacă cineva încă îşi aminteşte că nevoia de tandreţe nu are vârstă, ţi-o datorez ţie. Dacă reuşesc încă să ofer fericire cuiva, acesta eşti tu, căruia îţi trebuie atât de puţin pentru a fi fericit”.

http://www.danionvasile.ro/capitol.php?cap=41

Avem cu totii de invatat, in aceasta situatie, din clipul urmator:

http://www.youtube.com/watch?v=RduERUGpxFQ&NR=1

Provita Gorj.

Atunci cand te confrunti cu o sarcina nedorita, probabil ca prima solutie care-ti vine in minte este aceea de a scapa de copil. Dar, este avortul cea mai buna varianta? Este aceasta si decizia inimii tale?

TE-AI GANDIT SI LA ALTE OPTIUNI?
Crezi ca pastrarea copilului sau adoptia pot fi solutii si pentru tine?
De ce vrei sa avortezi? Poate ca te temi de ceea ce vor spune cei din jurul tau cand vor afla ca esti insarcinata; poate crezi ca este o conditie pentru salvarea relatiei cu partenerul tau (tatal copilului tau); poate consideri ca nu este timpul potrivit sa ai un copil sau poate te temi de reactia parintilor tai. Pot fi si alte motive. Dar pot fi oare acestea atat de importante, incat sa te determine sa decizi moartea unei fiinte, care nu are nici o vina ca exista, si care depinde in totalitate de alegerea ta?

Iti dai seama ca doua vieti sunt in joc: a ta si a copilului tau? Intarzierea numai cu o saptamana a menstruatiei si rezultatul pozitiv la testul de sarcina, inseamna deja trei saptamani de sarcina. Acum inima copilului tau bate. Nu poti ignora faptul ca viata copilului incepe in momentul conceptiei! Esti sigura ca vrei sa salvezi viata ta cu pretul altei vieti?

Ce este avortul? Procedura de avort se realizeaza in Romania preponderent prin chiuretaj. Consecintele imediate ce pot aparea sunt: dureri, perforarea uterului, hemoragie, iar ca efecte secundare apar infectii uterine, sterilitate, etc.
Sentimentul de usurare resimtit imediat dupa avort este inlocuit de ani grei de suferinta si regret. Vor aparea sentimente de vinovatie, manie, tristete si disperare, stari depresive, cosmaruri, sentimentul de pierdere si gol interior.

Nu crezi ca pastrarea copilului ar putea fi o solutie pentru tine?

Te-ai gandit la bucuria pe care ti-ar putea-o da un copil, nu numai tie, dar si partenerului tau sau parintilor tai, mai tarziu? Stii ca atunci cand perspectiva unei casatorii nu exista, sau situatia materiala este cu adevarat un obstacol, exista totusi o sansa pentru copilul tau: adoptia? Sunt foarte multe cupluri care isi doresc un copil si nu-l pot avea. “Sacrificiul” de a-ti da copilul spre adoptie, merita asumat in comparatie cu varianta avortului. Copilul tau are sansa de a trai, iar tu nu vei purta pe umeri povara unei ucideri.

TU POTI OFERI COPILULUI TAU SANSA DE A TRAI!

Provita Gorj

P.S.: Daca te putem ajuta in vreun fel, scrie-ne la: provitatj@gmail.com.