Ma numesc Maftei Ana Maria, am 15 ani si sunt din Galati. Nu v-am scris pentru a cersi mila sau pentru a profita de pe urma dvs., vreau doar sa o ajut pe mama sa-si gaseasca un loc de munca.
Situatia noastra materiala nu este prea buna. Suntem trei suflete (eu, mama si un frate de 17 ani care este la Liceul de Marina Galati) si depindem toti de alocatiile noastre de elevi. Aveam un ajutor monoparental, dar ni l-au suspendat din decembrie pentru ca fratele meu nu a adus si a intarziat cu 2 zile adeverinta de elev.
Acum trebuie sa asteptam pana in iulie-august sa ne revina. De cand ne-a parasit tata, mai concret din anul 1997, viata noastra a inceput sa fie foarte grea. Tata trebuia sa ne dea pensie alimentara la amandoi copiii, dar nu am vazut nici un leu. Mama a muncit si ea pe unde apuca, ca vanzatoare, dar peste tot a lucrat 1-2 luni si o dadeau afara. Nu are nici o calificare pentru ca a terminat numai 9 clase. A facut un curs de croitorie si i s-a eliberat un certificat pe care nici acum nu l-a vazut. Nu are carte de munca, nici macar o zi. Stam la o bunica intr-o darapanatura, fara lumina, fara lemne de foc, fara apa. Nu avem buletine la varsta asta pentru ca nu ne elibereaza politia fiindca nu avem casa si nu ne ia nimeni in spatiu. Ne avem unul pe altul si cu asta ne incurajam cat putem.
De aceea va rog din tot sufletul, daca puteti sa ne ajutati si pe noi sa gaseasca mama un loc de munca si eu sa pot sa-mi continuu scoala.
Am pierdut doi ani de scoala cand eram mica. Dar mi-am revenit si vreau sa va spun ca anul trecut in clasa a VI-a am iesit a doua pe clasa si toata lumea s-a bucurat foarte mult.
Aici la Galati am facut toate demersurile sa obtinem o casa, am depus un dosar la primarie, dar nici pana acum nu am primit nici un raspuns.
Ana-Maria Maftei, Galati
Sursa: Libertatea, 1 Aprilie 2005
De pe http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-04-01/o-fata-de-15-ani-cauta-serviciu-pentru-mama-ei.html
Alaltăieri am trecut şi eu printr-un avort…
Sunt încă la liceu şi printr-o întâmplare am rămas însărcinată. Prietenul meu a fost lângă mine şi m-a susţinut. Am hotărât că e mai bine să fac avort, mama nu putea să afle, mai am şcoala de terminat, nu aş avea cu ce să cresc un copil…
Am găsit un doctor renumit care să îmi facă avortul. Săptămâna trecută m-am programat şi alaltăieri a avut loc crima… Înainte de avort doctorul mi-a făcut ecografie. Eram în 7 săptămâni, totuşi la ecograf s-a văzut un corp de bebeluş ghemuit. Doctorul a spus: ce copil frumos! Apoi ne-au dus undeva în subsol… mai era o femeie care a făcut avort. Ne-am îmbrăcat în cămăşi de noapte şi stăteam pe pat. Ea a intrat prima şi a ieşit după nici 20 minute. Mi-a spus zâmbind, sub efectul sedativului: nu-ţi fie frica, nu simţi nimic, nu doare!
Asistenta m-a condus în camera de măcelărit. Era un miros puternic de dezinfectant. M-am întins pe masă… am primit anestezie generală şi pe când a intrat doctorul, am adormit. În timpul avortului l-am visat pe copilaşul meu. Avea gene lungi cum are tatăl lui. Eram într-un câmp. M-a întrebat: De ce faci asta? I-am spus: Eu nu vreau să fac asta, iar el m-a întrebat: Atunci totuşi, de ce faci asta?
Nu ştiu cum am ajuns în cealaltă cameră în pat… nu ţin minte nimic… ştiu doar că m-am trezit şi mi-am dat seama că am dormit vreo 20 minute. Am ieşit afară cu ultimele puteri… totul se învârtea în jurul meu. Afară era prietenul meu cu încă un amic. Am realizat ce am făcut… primul meu gând a fost că sunt o criminală…
I-am cerut batiste şi am început să plâng. A apărut imediat asistenta şi a spus că atâta timp cât sunt acolo să nu plâng că fac imagine proastă clinicii… M-am dus iar la ecograf, iar monitorul a arătat că uterul meu este gol… păcat că nu există şi un monitor, care ar fi arătat că şi sufletul meu e gol…
M-am dus acasă şi am dormit vreo câteva ore, iar când m-am trezit eram udă, am transpirat…
Azi-noapte l-am visat din nou în acelaşi cadru. S-a uitat la mine şi a spus: Vezi, acum sunt mort. M-au omorât. I-am spus să mă ia cu el, dar a spus că nu poate să facă asta, nu i se dă voie… şi că nu pot pleca, voi avea parte de o întâmplare în curând… mai multe nu a putut să îmi spună…
Fetelor, doamnelor, vă spun, nu faceţi avort!
Poate credeţi că în viitor un alt copil va umple golul lăsat de acesta, dar vă spun… fiecare copil e unic în felul lui şi nici unul nu poate fi înlocuit de nimeni şi nimic…
Ilona