Asociaţia ProVita filiala Gorj

Sursa: http://provitann.org/?page_id=19.

” Orice fiinţă umană înainte de a se naşte, indiferent dacă a fost zămislit în uterul sau în afara uterului mamei sale, are dreptul de a se naşte şi trăi.

1. O fiinţă umană este fiinţă umană începând cu concepţia sa.
2. Trăim acolo unde Dumnezeu a hotărât să ne naştem.
3. Copilul nenăscut are aceleaşi drepturi ca şi copilul care s-a născut.
4. A opri zămislirea este la fel de grav ca şi uciderea de prunci.
5. Este bine ceea ce este bine făcut.
6. Nicăieri nu este ca la mama acasă.
7. Orice copil nenăscut are dreptul la viaţa şi dezvoltarea intrauterină naturale şi la dreptul de a se naşte.
8. Începând cu Facerea lumii, Dumnezeu a înzestrat orice fiinţă umană cu demnitate proprie, şi aceasta încă din momentul concepţiei sale, indiferent dacă a fost zămislit în uterul sau în afara uterului mamei sale.
9. Orice copil nenăscut are drepturi, indiferent de rasă, culoarea pielii, sex, limbă, religie, opinii politice, punctele de vedere, mediul etnic sau social, bunurile materiale sau statutul social al părinţilor sau tutorilor săi.

Pentru protejarea copilului, trebuiesc luate măsuri eficiente împotriva oricăror măsuri ştiinţifice sau de altă natură care ar putea pune în pericol sănătatea, dezvoltarea şi binele copilului nenăscut.

Parintele Nicolae Tanase

Avem datoria de a asigura copilului nenăscut aceleaşi drepturi ca şi celorlate fiinţe umane, mai ales dreptul de a trăi şi de a fi ocrotit.

Avem datoria de a lupta pentru apărarea dreptului de viaţă a copilului nenăscut şi de a ne strădui să-l ajutăm să supravieţuiască şi să crească, după posibilităţile noastre.

Avem datoria de a lupta pentru încurajarea şi susţinerea oricărei legi care interzice agresiunile medicale sau nemedicale asupra fiinţei umane, înepând de la concepţia sa, cum sunt :
- clonajul
- transferarea pre-embrionului sau embrionului spre altceva decât o mamă umană
- alegerea sexului
- ectogeneza
- avortul voluntar
- utilizarea unui făt uman pentru transplante, în locul celor care au murit natural sau care au murit printr-un avort spontan
- orice altă intervenţie dăunătoare pre-embrionului, embrionului sau fătului uman.
Credem că un copil nenăscut care suferă de o boală congenitală sau de alt tip, nu trebuie să suporte inter-venţii care îi pot periclita dezvoltarea. Totuşi, avem datoria de a susţine orice cercetare ştiinţifică al cărei scop este binele copilului nenăscut şi aplicarea ei.

Am scris acest text potrivit următoarelor documente :

« Declaraţia drepturilor copilului nenăscut » propusă Congresului mondial pentru viaţă, la Oslo, între 10 şi 13 mai 1990

« Declaraţia Naţiunilor Unite »,

« Declaraţia drepturilor copilului nenăscut », Geneva, 1924,

« Convenţiile internaţionale ale drepturilor omului »,

« Declaraţia drepturilor copilului », 1959,

« Convenţia drepturilor copilului », 1988,

« Organizaţia medicală mondială » de Geneva, 1948,

Principiile şi legile asupra experienţelor pe fiinţele umane care au fost definite la Helsinki în 1964 şi 1975. “

<< Va trimit prezenta avand ca motivatie recenta depunere la Senat a proiectului de lege privind libertatea avorturilor. Daca o considerati demna de publicat, puneti-o in coloanele ziarului dumneavoastra.

Un oarecare ucenic de al meu, lector la o facultate, poarta un nume rar si neobisnuit pentru un laic, ca de pilda Amfilohie (citez un nume fictiv, nu pe cel adevarat). Cu cateva saptamani mai inainte, fiind de fata si parintii lui si alte persoane, l-am intrebat din curiozitate cum de s-a intamplat sa-si ia un astfel de nume. Tatal lui, taran simplu si cu putina carte, s-a grabit sa-mi explice faptul, cu o minunata sinceritate.  Transcriu aproape cuvant cu cuvant povestirea sa fara nici un comentariu:

” Atunci cand femeia mea a ramas insarcinata cu Amfilohie, adica acum 33 de ani, incepuse ca moda avorturilor sa se transmita si la sate. Deoarece mai aveam si alti trei copii, ne-am gandit sa nu-l mai tinem pe acesta. Am mers in oras (nota: a se intelege capitala judetului) si am vizitat un medic ginecolog, cunoscut de-al nostru. I-am spus ce voiam. Acela ne-a ascultat si dupa aceea mi-a spus: ‘Bre, Costica (nota: si acest nume este fictiv), daca vrei sa ai numai trei copii, caci patru ti se par multi, de ce nu faci altceva? Daca il omoram pe acesta o bagam in primejdie si pe femeia ta. Nu e oare mai bine sa-l omoram mai degrab pe unul din cei trei copii pe care ii ai, de preferinta pe cel ami mic, si sa-l lasam pe acesta sa se nasca? Astfel vei avea tot doar trei copii, iar femeia ta nu va trece prin nici o primejdie’. (Nota: pericolul clevetirii pentru ucidere se poate preintampina usor, deoarece exista multe moduri de a prezenta uciderea pruncului ca accident). Cand am auzit aceasta m-am cutremurat. Credeam ca mi-a cazut un traznet in cap. Atunci am realizat ce voiam sa fac.

-Bine, doctore, i-am spus. Ai dreptate. Iti multumesc. Vom tine copilul.

- Si-l voi boteza eu, a raspuns medicul.

Ne-am dat mainile, si cand s-a nascut Amfilohie al nostru si l-a botezat medicul, i-a dat numele tatalui sau, pe care s-a intamplat sa-l cheme Amfilohie. Dupa asta, cum sa ne mai gandim la avort! Astfel au venit in lume inca alti doi copii dupa Amfilohie. Si fireste nu ne-a parut rau niciodata. Toti copiii nostri au ajuns foarte bine, toti s-au aranjat in cel mai bun mod. Cand au crescut si au luat calea lui Dumnezeu, ne-au ajutat si pe noi sa devenim crestini buni…”.

Arhim. Epifanie Teodoropulos >>

Fragment tot din brosura “Jertfa pentru viata”.