Mai mare bucurie decat Invierea Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos nu ne poate aduce nimeni si nimic!

E o vreme a bucuriei. Sa ne bucuram!!!

Dar cum ramane cu pruncii ce mor zilnic?

Pe voi nu va doare??

Bucuria mea e umbrita si de acest aspect al vietii noastre: pruncii omorati prin avort facut la medic, sterilet, anticonceptionale, medicamente sau orice alt fel de metode, sangele lor ce curge neincetat. In fiecare zi!

De ce am ajuns sa slujim mortii?

De ce ne e frica de viata, de a da viata; de ce nu mai slujim VIETII??

Ce s-a intamplat cu noi?

Oare credinta noastra atat de tare s-a imputinat, incat putem dormi linistiti cu aceste crime pe constiinta noastra?

Nu ne doare pe noi, pe ceilalti, sufletul ca semenii nostri fac astfel de monstruozitati? De ce stam cu mainile in san??

De ce tacem???

Tacerea noastra inseamna complicitate!

PS: Hristos a inviat!

De ce-L rastignim zilnic omorand copiii pe care Domnul ne-a indemnat sa-i lasam sa vina la El? De ce stam impotriva vietii si a lui Dumnezeu?

DE CE ii jertfim pe ei pe altarul necredintei si al comoditatii noastre?